Obiective turistice, monumente istorice:

- Monumentul Eroilor din Brezoi (monumentul "Eroii de la Olt - 1916")
- Cimitirul eroilor din satul Calineşti (1921)
- Biserica veche din Calineşti (1715)
- Biserica veche din Proieni (datând din 1583, are o valoare istorica si documentara: carti de cult bisericesc, editie între 1743-1862, numeroase icoane - din care 8 sunt din anul 1794).
- Biserica veche din Brezoi (1793)
- Pe malul stâng al râului Olt, în satul Varatica se afla turnul roman construit în anul 101 î.e.n.
- În satul Valea lui Stan (se afla în partea de vest a orasului Brezoi, la circa 4 km) se afla necropola cu morminte de inscriptie în cutii (cistate) considerate unicat în felul lor.
- Barajul si lacul de acumulare Gura Lotrului.
- Exista un potential turistic natural deosebit, în apropiere aflându-se Parcul National Cozia cu o suprafata de 2.500 ha si Rezervatia Valea Doabrei apartinând Ocolului Silvic Brezoi.

Trasee turistice:

- Brezoi – Vf. Ţurţudan (644 m), (1 ora); marcaj triunghi rosu;
- Brezoi – Vf. Doabra – Vf. Suliţa (3 ore); marcaj triunghi rosu;
- Brezoi – Valea satului – Stâna Târsa – Şaua Jilistei – M. Dosul Pamântului - Culmea Pârâul Câinelui – Olaneşti (9-14 ore); marcaj cruce albastra;
- Brezoi – Valea Satului – Stâna Târsa – Poiana lui Pavel – Valea Lotrisor – Motel Lotrisor (6-7 ore); marcaj punct rosu si banda albastra;
- Brezoi – Culmea Vultureasa – Vf. Vultureasa – Vf. Naratu (4-5 ore); marcaj punct rosu;
- Brezoi – Vasilatu – Valea Vasilatu – Vf. Poiana Suliţei – Culmea Proieni – Vf. Veveretul (1371 m) – Proieni (5-6 ore); marcaj triunghi galben si cruce rosie;
- Brezoi – Valea Glodului (4-5 ore); marcaj triunghi galben;
- Valea lui Stan – Plaiul lui Stan – Suhaiasa – Valea Sasa – Saliste (8-9 ore); marcaj banda rosie si triunghi rosu);
- Valea lui Stan – Plaiul lui Stan – Vf. Preota – Stâna Zmeuretul (7-8 ore); marcaj banda rosie;
- Stâna Zmeuretul – Curmatura Zanoaga – Vf. Valeanu – Curmatura Piatra Rosie – Vf. Capatâna – Saua Funcel – Vf. Nedeia – Curmatura Oltetului (8-9 ore); marcaj banda rosie;
- Gara Lotru – Muchia urzicii – Stâna Rotunda – Vf. Cozia – Cabana Cozia (5 ore); marcaj banda albastra;
- Calineşti - Valea Calineştiului – Vf. Suliţa

Curiozitati geografice:

- Exista un mineral cu numele "lotrit". Denumirea lui este strâns legata de Lotru, mai precis de Muntii Lotrului, unde unul dintre geologii de seama ai Romaniei – Gheorghe Munteanu Murgoci (1872-1923), a facut numeroase cercetari. Descoperind un nou mineral, el l-a denumit „lotrit” legându-l fireste, de locurile acestea. În anul 1923 Murgoci face ultima excursie în Muntii Lotrului si ai Parângului. Desi era bolnav, n-a pregetat sa se deplaseze cu carul cu boi de la Novaci la Obârsia Lotrului pentru a arata locul de unde a recoltat esantioanele de lotrit.
- Exploatarea aurului în Valea Lotrului prin spalare a fost facuta înca din secolul al XVI-lea (Stefan Pascu – „Pentru Cercel si Tara Româneasca la sfârsitul secolului XIV”, Sibiu, 1944);
…. Prezenta aurului în Valea lui Stan a fost semnalata pentru prima data în 1903 de inginerul Radu Pascu.
…. În anii 1906-1909, Ion Marcu si M. Chirachide, presedintele Obstei mosnenilor din Brezoi, au construit un steamp de lemn cu 6 sageti, cu roata hidraulica pentru exploatarea aurului la Valea lui Stan.
- La sfârsitul secolului al XIX-lea (aproximativ prin 1899), Alexandru Vlahuta a facut o calatorie pe valea Lotrului, continuând astfel drumul prin tara în vederea documentarii pentru cartea sa „România pitoreasca”.
Scriitorul a urcat chiar pe Turtudanul (un vârf din Brezoi) si a avut astfel în fata o priveliste de neuitat.
Iata câteva din impresiile sale: „… într-un adevarat colt de rai e asezat Brezoiul…. În fata satului, dincolo de Lotru, se înalta ca un foisor Turtudanul de pe al carui crestet plesuv si ascutit se deschid privelisti marete în departarea zarilor, peste spinarile vinete ale muntilor si pe vaile înnoptate de codri, pe fermecatoarele vai…”.
- Exista niste „mistere” ale muntelui Foarfeca (ce se afla în apropierea vetrei orasului Brezoi). O legenda cu mare circulatie prin partea locului este cea potrivit careia niste haiduci au ascuns în Muntii Foarfecii, într-o pestera tainica, comori nepretuite, pazite de un sarpe de bronz, iar locul este prevazut cu unele capcane.
- Un document din 1819 semnaleaza existenta primului joagar de pe apa Lotrului, fara însa a cunoaste data constructiei sale. Aceasta mentiune documentara a fost facuta de diaconul Socol, „gramaticul” bisericii din Brezoi.
- Primul joagar care s-a construit în partile Brezoiului a fost acela de la Sipote – Lotrisor, apartinând lui Gheorghe Gheorghiu.
- Din istoria joagarelor de pe Lotru: în razboiul pentru independenta din 1877-1878, asa cum spun batrânii din localitate, în Brezoi s-au construit „dube”, adica vase pentru podul peste Dunare, peste care au trecut trupele în Bulgaria.
- Prima fabrica de cherestea construita în Brezoi a fost facuta în anul 1873 de catre Carol Novak, fiind la acea data a doua din tara, dupa cea de la Galati.
- Exista în Valea Doabrei foarte multe forme sculpturale interesante. Dintre acestea amintim Coltii Doabrei sau Zimbrului, Piatra cu gauri (un perete vertical cu mii de gauri) si numeroase grote (Pestera Oii, Pestera Lautarului etc).
- În Valea Doabrei, floarea de colt (Leontopodium alpinum), prezenta în câteva locuri, este la cea mai mica altitudine din tara (360 m).
- Miniera Brezoi era singura întreprindere din tara si a treia din lume care producea feldspat de mica.
- In anul 1966-1967 a fost scoasa calea ferata cu ecartament de 760 mm de pe Valea Lotrului, de la Brezoi la Voineasa si de pe afluentii principali ai Lotrului, lunga de peste 8o km, construita între anii 1948-1949.
- Podul de cale ferata de la Proieni a depasit 100 de ani, fiind construit de atelierele Corcil Dayde din Paris în anul 1899 (dupa inscriptia de pe pod). Era singurul pod din Europa, construit în curba, cu partile laterale în X sau Y.
- Se vorbeste despre „bataia pestelui” de pe Lotru, deoarece acum a disparut. Se spune ca scobarii veneau pe Olt si urcau pe Valea Lotrului pentru a-si depune icrele. Când soseau pe Lotru, oamenii ieseau cu mic cu mare si adunau pestele cu mâna. Acum acest peste a disparut datorita constructiilor hidroenergetice de pe Olt.